Gradina Cismigiu. Bleah!

Din cand in cand mai vrem sa schimbam aerul si alegem alt parc(decat Tineretului sau mai nou ‘Copilului’).

Duminica seara deci, ne hotaram sa mergem cu Adina in Cismigiu. Am fi ales Kiseleff sau Herastrau, dar Ela lucreaza in zona aia mai nou si e satula de acel traseu.

Noua ne placea in Cismigiu, inainte parca era chiar marfa. Curat, flori multe, oameni cu copii, aer curat…lacul ala care iarna e patinoar…

NU SI ACUM. O sa incerc sa rezum in cateva propozitii scurte impresiile de duminica seara, din asa-zisa plimbare:

Intram in Cismigiu dinspre Primarie. Frumos, flori colorate, dar stai sunt putin ofilite…Multi pensionari stand pe banci si privind in gol. Tineri cocalari facand poze cu telefonul, probabil pentru hi5…mergem spre pod sa traversam lacul…o hidrobicicleta pe jumate scufundata…cocalari…cocalari…Un om normal iesit la o plimbare pe o bicla CUBE suuuper imi reda putin optimismul…

Dupa pod, peste tot, cacat de pasare. Un covor imens de CACAT de pasare. Repet, e peste tot. Proaspat sau deja in descompunere. O iau pe Adina in brate. Ajungem la locul de joaca. In loc de tartan sau pietris, e construit pe…PRAF. Normal ca acei copii care se joaca ridica tot praful in aer. Adina plange ca nu o lasam si pe ea, dar ii promitem ca mergem la ‘altul’. Mai departe, alti cocalari. Ajungem la alt loc de joaca, tot in praf. Jucarii vechi de vreo 30 de ani(masinute, cai de metal sa se bataie copilul in ele) – CU PLATA(la noi in parc sunt muult mai multe si mai marfa, noi si gratuite). Traversam aleea principala si zicem sa mergem putin ‘pe alaturi’. BAD CHOICE!

Ajungem din greseala in zona meselor de sah. O gramada de jegosi fumand din greu joaca sah/rummy/table intr-un miros groaznic de pishat. Pe cuvantul meu, parca eram intr-un vis urat, intr-un film de David Lynch. Traversam cu greu cat mai repede zona, ne tinem respiratia si iesim la liman…inapoi la praf.

Adina se ia dupa o pisica. 3 pitipoance se trag in poza cu brazii in spate. Ne asteapta sa trecem sa nu le stricam ipostaza.

Satui de Cismigiu si de gainati si de praf si de sahisti mirosind a pisat iesim din ‘parcul gradina’ si ne indreptam spre masina parcata pe langa metrou Izvor. Pe acolo iar plin de cocalari si pitipoance…

Pe cuvantul meu, nu suntem snobi, ne-am obisnuit si cu cocalarii si pitipoancele si cu ocazionalul miros de urina din Bucuresti…dar acum a fost totul parca dus la extrem.

PACAT!